Nu mulți dintre noi ne gândim la puterea pe care basmele și-o exercită asupra noastră, din copilărie și până la bătrânețe. Basmele ne înconjoară de când devenim conștienți de noi și de lumea înconjurătoare și până la moarte. Ele au un caracter evident atractiv. Întâlnim multă acțiune și răsturnări de situație, binele învinge răul iar noi putem astfel să evadăm din realitatea noastră într-una magică în care totul sau aproape totul este posibil. Chiar și adulții se pot bucura în continuare de basme. Aceste povești își manifestă forța de atracție asupra noastră indiferent de ce vârstă avem. Astfel, basmele au un rol și o utilitate pe care nici nu le bănuiam.
Basmele pot ajuta copii în a le oferi anumite indicații sau modele de acțiune pentru a face față problemelor de natură emoțională pe care le întâmpină. Acestea oferă o soluționare asupra unor emoții sau conflicte emoționale cu care copiii se pot confrunta, precum rivalitatea fraternă sau paternă, lăcomia, vanitatea, lenea, invidia, minciuna etc.
Basmele oferă ancore care îi ajută pe copii să facă conflictelor interioare cu care aceștia se confruntă zi de zi, în procesul lor de creștere. Vă propun în continuare să explorăm modul în care putem să utilizăm aceste povești. Astfel, vom parcurge împreună un număr de basme care au ca motiv principal înșelăciunea sau minciuna.
Povestea „Fata cu gâștele”, din colecția fraților Grimm este despre o slujitoarea care preia identitatea stăpânei ei și se transformă în prințesă pentru a se căsători cu un prinț. Slujitoarea reușește astfel să îi păcălească pe cei de la curte, aceștia crezând că ea este adevărata prințesă. Citind această poveste celor mici putem vorbi cu ei despre propria lor identitate, despre cum este a fi nemulțumit sau mulțumit de tine cine ești. În acest sens, le putem adresa o serie de întrebări precum: „Cine ai vrea să fii dacă ai fi în locul altcuiva?”, „De ce ar fi mai bine decât acum?”, „Ce ai avea de câștigat?”, „Ce ai avea de pierdut?”. Astfel, copiii își vor da seama că împlinirea unei asemenea dorințe, ca a fi altcineva, vine cu un preț. Totodată, această poveste abordează si tema părăsirii căminului familial. Prințesa trebuie să plece pe tărâmuri îndepărtate pentru a se mărita cu un prinț necunoscut. Copiii care trebuie să se mute în alte locuri din diverse motive nu au mereu ocazia de a vorbi despre cum percep separarea de un mediu cunoscut și aruncarea într-un mediu nou. Astfel, întrebându-i cum cred că se simte prințesa îi rugăm să se pună în locul ei și în acest fel putem porni o discuție pe tema părăsirii locurilor cunoscute, aflând care sunt sentimentele copiilor.
Prințul broscoi, versiunea veche a poveștii pe care o cunoaștem drept Prințesa și broscoiul, vorbește despre promisiune și încălcarea promisiunii. Prințesa promite broscoiului că îl lasă să doarmă cu ea în pat dacă acesta îi scoate mingea din fântână. Însă, în momentul îndeplinirii promisiunii prințesa încearcă să scape. Putem să îi rugăm pe cei mici să se gândească la un moment când au mințit pentru a obține ceva ce voiau foarte mult sau nu și-au respectat promisiunile. Apoi, putem să îi încurajăm să discute despre cum cred că se simte broscoiul când prințesa nu își respectă promisiunea. În acest mod, copiii se pot pune în pielea victimei unei minciuni. Povestea poate fi folosită pentru dezvoltarea abilităților de a empatiza a copiilor.
Deși este important ca cei mici să învețe că înșelăciunea sau minciuna adeseori nu sunt permise, tot la fel de important este să îi învățăm că în anumite situații este permis să mințim deoarece viața nu este în alb sau negru, ci adesea este gri. Următoarea povestire face referire la acest lucru dar și la consecințele pe care o minciună le poate avea. Se prezintă astfel două situații în care ni se arată de ce nu este bine să minți și în ce condiții este acceptat să minți. În „Rumpelstiltskin”, morarul minte regele spunându-i că fiica lui poate să țese fire de aur din paie. De ce a făcut morarul asta? îi putem întreba pe copii. Îi ajutăm pe copii să înțeleagă faptul că morarul a vrut să exagereze abilitățile fiicei lui pentru a îl impresiona pe rege. Putem să îi ajutăm pe copii să conștientizeze și să descrie momente în care și ei au mințit, exagerându-și realizările, pentru a impresiona pe cineva. De asemenea, copiii trebuie să fie ghidați prin întrebări pentru a înțelege faptul că minciunile de acest fel, deși par inofensive, pot avea consecințe neplăcute. Mințind, morarul a pus viața fiicei lui și a regelui în pericol. Fiica morarului însă a trebuit să îl mintă pe rege și pe “Rumpelstiltskin” pentru a își salva viața. În asemenea situații, copiii trebuie să înțeleagă că minciuna este acceptată. Uneori, copiii mint pentru a proteja sentimentele celorlalți sau pentru a se proteja pe ei înșiși de anumite pedepse nemeritate. Trecând cu ei prin această poveste îi putem ajuta să își lămurească anumite dileme legate de minciună.
Astfel de întrebări ajutătoare putem folosi la fiecare basm, în funcție de tematica pe care o abordează. Observăm faptul că basmele nu sunt niște simple povestiri amuzante care să ne distragă de la lumea din jur. Chiar din contră. Ele transpun situații de viață cu problematici specifice și cu soluții la acele probleme. Copiii nu doar ascultă ci se și implică activ în basme. „Cum ne simțim atunci când mințim?”, “Dar după?”, „Cum se simte cel pe care îl mințim?”, „Cum m-aș simți eu dacă aș fi mințit?”, „Ce să fac dacă totuși sunt nevoit/ă să mint?”. Întrebările de acest fel îi ajută pe cei mici în a se transpune în diverse situații de viață, a căuta soluții și a își dezvolta abilitățile de a empatiza.
Basmele oferă un ghidaj asupra modului în care trebuie să acționăm în diverse situații de viață și pot fi și un prilej inedit de a ne apropia de copilul nostru. Citindu-i diverse basme și trecând împreună cu cel mic prin ele îl ajutăm să perceapă lumea înconjurătoarea oferindu-ne în același timp, atât lui cât și nouă, experiența de a petrece un timp calitativ împreună care ne va apropia unul de celălalt.
Bibliografie:
Cashdan, S. (2009). Vrăjitoarea trebuie să moară. Psihologia basmului. București: Editura Trei.