În ultimul weekend din octombrie ceasurile au fost date cu o oră înapoi. Am trecut oficial la ora de iarnă. Teoretic, am câștigat o oră de somn dar oare ce am pierdut în schimb?

Ați observat chiar la voi la voi zilele acestea o schimbare în sens negativ a dispoziției? Poate vă simțiți dezorientați, nervoși, fără energie. Ce schimbări produce trecerea la ora de iarnă?

În această perioadă ne putem confrunta cu agitație, oboseală accentuată, insomnie, tulburări digestive, depresie sau stări de confuzie. Aceste stări pot persista până la două săptămâni. Adaptarea la noua oră vine cu multe provocări în viața noastră de zi cu zi, inclusiv la locul de muncă sau la școală.

De unde provin aceste schimbări?

Afectarea ritmului circadian. Trecerea la ora de iarnă are un impact asupra ritmului nostru circadian. Acesta este direct influențat de schimbările din mediu, cum ar fi expunerea la lumină și întuneric. Atunci când cantitatea de lumină se diminuează apar perturbări ale ritmului circadian.

Perturbarea somnului. Schimbările resimțite de ritmul nostru circadian duc la o perturbare a somnului. Ritmul circadian, influențat de lumina naturală, comunică sistemelor din corp câtă melatonină să producă. Atunci când suntem expuși la multă lumină naturală se secretă o cantitate mai mică de melatonină. Când suntem expuși la mai puțină lumină naturală producem o cantitate mai mare de melatonină. Această schimbare de oră duce la tulburări ale somnului care la rândul lor pot provoca: scăderea concentrării și a atenției la muncă și la școală, scăderea productivității, iritabilitate, slăbiciune, oboseală și somnolență pe parcursul zilei. 

Impactul asupra stării de spirit. O cantitate mai mică de lumină naturală poate duce la schimbări ale dispoziției, inclusiv crescând riscul apariției depresiei sau a altor tulburări de dispoziție. 

Afectarea obiceiurilor alimentare. Datorită perturbării somnului și a schimbărilor de dispoziție, putem observa la noi o schimbare a obiceiurilor noastre alimentare, respectiv o creștere a apetitului. 

Ce putem face?

Pentru a resimți cât mai puțin impactul trecerii la noua oră este indicat să schimbăm treptat rutina de somn și să integrăm un ritual de relaxare înainte de a adormi. Ora de iarnă ne poate afecta dispoziția datorită faptului că se întunecă mai devreme. Putem avea impresia că nu mai avem timp să facem lucrurile pe care ni le dorim. Astfel, tindem și să socializăm mai puțin și să ne izolăm. Făcând asta, ne este ușor să scoatem în față toate neajunsurile uitând să ne bucurăm totuși și de frumusețea anotimpului pe care îl traversăm. Sunt recomandate plimbările în natură și practicarea ritualurilor de self care. Este benefic să menținem în continuare legăturile sociale și ieșirile în oraș cu cei apropiați chiar dacă se întunecă devreme.

În această perioadă întâmpinăm multe schimbări. Este important să nu ne forțăm și să fim blânzi cu noi înșine. Avem nevoie de timp pentru a ne adapta sezonului rece. Așadar nu uita să îți acorzi câteva momente pentru tine în fiecare zi și dacă simți că stările experimentate persistă mai mult de 2 săptămâni apelează la ajutorul unui specialist

Bibliografie:

Office of Technology Assessment at the German Bundestag (TAB). 2016. „Assessment of daylight saving time”.

Narelle C. Hadlow; Suzanne Brown, Robert Wardrop & David Henley. (2014). „The effects of season, daylight saving and time of sunrise on serum cortisol in a large population”. Chronobiology International, Volume 31, 2014 – Issue 2.

The Conversation (2022) – Why daylight saving time is unhealthy – a neurologist explains.

Leave a reply